Iarna

                                                            de Vasile Alecsandri

            Specia poetica de pastel , tablou dupa natura realizat in versuri a fost

initiata la noi de Vasile Alecsandri care a si statornicit denumirea ei , impru-

mutand-o din artele plastice.

            Poetul a realizat volumul sau de pasteluri spre sfarsitul vietii cand citi-

torii il credeau cu inspiratia epuizata dovedindu-si astfel tineretea sa spirituala

la varsta senectitii.

            Majoritatea pastelurilor sale descriu tablouri miniaturale de-a lungul a 4 catrene.

            In Iarna avem de-a face cu un pastel al anotimpurilor,propunandu-si ca obiect de observatie splendarea iernii in spatiul rural.In strofa introduc-

tiva dominata de personificarea iernii(" Cerne norii de zapada") se folosesc figuri de stil cum ar fi inversiunea ("cumplita iarna") ,metafora("troiene calatoare") ,comparatia ("ca un roi de fluturi albi"),epitetul("umeri dalbi", "fiori degheata").

            Spatiul liric este imbinat cu un timp de exceptie prin permanenta za-

pezii .Pentru a sublinia desfasurarea acestui fenomen ,Alecsandri foloseste al-

ternanta adverbiala :ziua , noaptea , dimineata si repetarea verbului "ninge" . Metafora"zale argintie" impresioneaza prin efectul de mare luminozitate com

pletat apoi prin anuntarea soarelui. Dubla epitetizare din aceasta strofa ("rotund , palid") este puntea de legatura pentru referirea la starea de spirit

 generata de iarna , nostalgica , subliniata prin comparatia "ca un vis de tine-

rete".

            Punctul culminant al descrierii tabloului de iarna este realizat in strofa  a treia unde efectul cromatic al permanentei albului , in toate formele de relief

("camp" ," dealuri "," departare") este coplesitor . Siluetele plopilor compa- rati cu "fantasme albe" schiteaza singura axa verticala a peisajului . Tripla epi tetizare "pustie ,fara urme, fara drum "pentru substantivul "intindere" creaza o impresie stranie ameliorata prin intuirea indepartata a satelor inzapezite

            Ca si in alte pasteluri ale sale Vasile Alecsandri incheie printr-o imagi- ne de miscare , inviorand atmosfera cu ajutorul prezentei saniei trecand usor peste vai , dar mai ales cu ajutorul efectului sonor al clinchetelr de zurgalai mentionati in final.

            Alecsandri foloseste unele regionalisme si cuvinte vechi cum sunt "se prevede, printre, impregiur ,perdute ,dizmiarda ,dalbi ,zurgalai " .  

            Metafora "oceanul de ninsoare" lasa impresia unei desfasurari grandi- oase al fenomenului extins aproape la nivel planetar, iar celelalte personificari  pentru tara ,pentru nori ,pentru soare completeaza un tablou de natura bogat in detalii bine armonizate si de mare efect estetic.

             Impresia generala pe care o face poezia asupra copiilor este vioiosia si cheful de joaca bucuria redescoperirii frumusetilor anotimpului in care sar-

batorile traditionale isi gasesc o adevarata incununare.