Amintiri din copilarie

                                                (fragmentul La scaldat)

                                                            de  Ion Creanga

                       

            Fragmentul din manual face parte din opera memorialistica a lui Ion Creanga  "Amintiri din copilarie " si se afla in pareta a doua , unde sunt prezentate rela- tiile de familie ,portretul complex al mamei,autoportretul copilului manifestand

          manifestand tentatii specifice de pretutindeni.       

            Scriitorul Ion Creanga ,aflat la varsta adulta ,isi rememoreaza copilaria pla- sandu-se pe sine copil in centrul observatiei ,pt. a demonstra faptul ca toti co-

          piii seamana si au nevoie de ocrotire parinteasca fiindca aceasta varsta isi lasa amprentea pt. intreaga viata a omului .Deci personajul principal al Amintirilor este Ion - Nica , urmarit dupa intensitatea intamplarilor nu intr-o ordine crono- logica a cresterii.

            Intamplarea cu fuga la scaldat prezinta la inceput prin enumerare multitudi-

           nea treburilor gospodaresti pe care le avea mama intr-o zi obisnuita din prag de vara la care copilul Nica este constienent ca trebuie sa participe desi unele dintre ele ii apar plictisitoare si chiar umiltoare, pentru un baiat de varsta lui.A- utoritatea materna este insa deosebit de activa si baiatul nu cacneste la indem- nurile mamei,dar pandeste un moment de apatie a vigilentei acesteia pentru a se bucura de scaldatul la balta in canacula verii subtcerul senin faranici o adie- re.Bineinteles ca Smaranda Creanga nu s-a lasat pacalita si la surprins asupra faptului insa a procedat imprevizibil confiscandu-i hainele de pe mal si lasan- du-l sa-si traiasca fericirea balacitului .Facandu-se de ras la iesirea din apa fi- 

          indca nu avea cu ce se imbraca ,Ion o porneste agitat spre casa prin gradinile oamenilor ,pentru a nu fi vazut ,zgarindu-se si intepandu-se prin balarii pentru a-si primi dojana meritata si a-i jura mamei ca nu se va mai intampla alta data. 

            Naratorul Creanga foloseste toate modurile de expunere pentru a face poves-

           tea mai dinamica ,mai distractiva.

            Rolul Naratiunii este plasarea faptelor in timp si spatiu si relatarea caracteru- lui lor indraznet aventuros chiar.Desi era un copil cuminte intelegandu-si parin- tii,facand chiar lana pentru mama sa de unde si aparitia poreclei de "Ion Tor-

           calau " ,de data aceasta baiatul tanjeste dupaputin joc si racoare.

            Proverbele si zicatorile introduse prin sintagma "Vorba ceea"subliniaza efe-  ctul comic al situatiillor, dar si sintetizeaza intelepciunea populara ,incurajand povestirea :

          "Nu-ti sedea ca-ti sede norocul " sau "mila-mi e de tine ,dar de  mine    

          mi se rupe inima de mila ce-mi e"

            Folosirea verbului "a o sparli" pentru fuga la balta adanceste impresia de fapta interzisa pe care si-o asuma eroul

            Rolul decrierii este creearea unei atmosfere se lancezeala si satietate atunci cand se prezinta circumstantele unei dimineti de vara calduroase, iar atunci cand se arata reactia mamei portretizata intr-o zana aspra, necrutatoare fata de minciuna si lene parca aievea in fata ochilor pe Smaranda Creanga veghind la formarea copilului ei preferat.Deasemenea bucuria scaldatului esteamplu pre- zentata de autor:

             "mavede tologit, cupielea goala in nisip, cat mi t-i galiganu; apoi in picioare tiind la urechi cate o lespegioara fierbinte de la soare, cu argint printr-insele"

            Rolul dialogului reprezinta ilustrarea relatiei afective dintre mama si copi, prin manifestarile directe ale celor doi, reliefand dependenta celui mic de clar- viziunea mamei si grijei acesteia pentru formarea unui om harnic: 

             " - Bine-ti sede, cogicogeme coblizan, sa umbli lelea in halul acesta si sa ma lasi tocmai la vremea asta fara leac de ajutor!"

            Intrebuintarea unor cuvinte inventate sau de folosinta regionala coloreaza actiunea:

          "a face tevi", "a nividi", "coropcar", "hudita", etc.

            Povestirea este expusa intr-un ritm vioi si colorat dand o nuanta picanta a nazbatiilor lui Nicacare te imbie sa o citesti pe nerasuflate.

            In general naratiunea ne introduce in stilul de viata din acea vreme subliniat de imbinarea fericita a modurilor de exounere cu regioalisme.